English
РусскийCu prilejul Zilei Culturii Naționale și a aniversării a 174-a de la nașterea poetului nemuritor, Mihai Eminescu, Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu” în parteneriat cu Universitatea de Stat din Moldova și Muzeul Național al Literaturii Române din Chișinău au organizat evenimentul „Relectura clasicilor”. Evenimentul, găzduit de Aula Regina Maria din cadrul USM, a inclus o suită de manifestări culturale care au întregit armonios marcarea zilei, dar a servit și un exemplu de a cinsti memoria marilor personalități ale neamului, noi având datoria morală de a le promova în cel mai onest mod posibil.
La ședința festivă au fost prezenți dr. Igor Șarov, rectorul USM, dr.hab. Nina Corcinschi, directorul Institutului de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”, dr.hab. Maria Șleahtițchi, directorul Muzeului Național al Literaturii Române, primarul comunei Dumbrăveni, România, Ioan Pavăl și directorul general Romfilatelia, Cristina Popescu, care au adresat mesaje de felicitare distinsului public.
În discursul său de inaugurare, directorul Nina Corcinschi, moderator al evenimentului, a mulțumit tuturor celor care au venit să sărbătorească Ziua Culturii Naționale, inclusiv prin cinstirea memoriei înaintașilor, a spiritelor întemeietoare de cultură română, a celor care au unit românii din toate spațiile geografice în jurul valorile spirituale comune, de neam. În context, filologul a remarcat cinstirea, în cadrul evenimentului, a lui Mihai Eminescu și a lui Alexei Mateevici, doi poeți magistrali ai culturii române, care au contribuit la consolidarea spiritului românesc. „Mihai Eminescu a conferit cea mai strălucită expresie poetică limbii române, iar Mateevici a dedicat poate cea mai frumoasă odă din câte s-au scris vreodată limbii române”. Criticul literar a adăugat că ambii poeți evocați în cadrul conferinței au avut un rol esențial în consolidarea spiritului românesc. „Suntem români și punctum! Sunt cuvintele lui Eminescu, transmise pentru urmași. Iar Alexei Mateevici a declarat în 1917, la Congresul Învățătorilor din Basarabia că nu avem două limbi și două literaturi – ci una singură, românească, pentru toți românii, indiferent de localizarea lor geografică”. Moderatoarea evenimentului a mai accentuat că, prin această dezbatere, este important să înțelegem cum se plasează aceste mituri fondatoare în imaginația spiritului românesc de azi, cum le integrăm în structura noastră psihică, tot mai compozită, mai cosmopolită”.
Directorul IFR i-a mulțumit rectorului Igor Șarov pentru faptul că se preocupă nu doar de activitățile manageriale, dar găsește timp și disponibilitate de a se implica în atare activități culturale. Rectorul USM, la rândul său, a felicitat organizatorii remarcabilului eveniment, adresând un mesaj promotorilor culturii române, dar și personalităților care ne-au marcat parcursul cultural în context românesc.
În cadrul evenimentului, care a adus a adus laolaltă personalități valoroase ale elitei culturii românești, a fost lansat Întregului filatelic Alexei Mateevici – poet al nemurii noastre, un proiect inspirat, la care au contribuit Romfilatelia și Primăria comunei Dumbrăveni din România. Primarul Ioan Pavăl, fiind nu doar promotor al culturii române, dar și un susținător aprig al Basarabiei și al personalităților din Basarabia în context românesc, a specificat că împreună cu Romfilatelia, instituția care emite timbre, au decis ca prin acest produs filatelic să cinstească numele cărturarului Alexei Mateevici, menționând că marele poet Mateevici a avut o viață foarte scurtă, dar a lăsat o urmă culturală luminoasă posterității. Primarul a dăruit Muzeului Național al Literaturii Române cartea „Mihai Eminescu în lumea universală a artelor plastice”, în care sunt incluse toate busturile lui Eminescu din toată lumea.
Despre importanța și semnificația produsului special filatelic, dedicat poetului basarabean Alexei Mateevici a vorbit într-o intervenție video, directorul general Romfilatelia, Cristina Popescu. Dna Popescu a menționat buna ocazie de a respecta, în aceeași măsură, tradiția, cultura și prietenia care ne leagă și care astăzi, de Ziua Culturii Naționale, ne unește și prin ceea ce spunea Alexei Mateevici: „n-avem două limbi și două literaturi, ci numai una”. Astăzi, de Ziua Culturii Naționale, a specificat directorul Romfilatelia, ne dorim să fim cât mai aproape de personalitățile noastre și prin tot ceea ce ne leagă de o veșnicie, cultura noastră comună, iubirea și dragostea de tot ceea ce este strămoșesc.
Evidențiind miza identitară a culturii, directorul MNLR, dr.hab. Maria Șleahtițchi a exprimat ideea că este firesc ca un institut de cercetări științifice, o universitate și un muzeu al literaturii române să fie într-o colaborare strânsă. În acest sens, și-a dorit ca această constatare să prindă ritmurile unei colaborări firești, când studenții, profesorii, managerii, intelectualii, cercetătorii, se adună și construiesc sau investesc în cultură, în educație, în cercetare. Și chiar dacă tindem subtil spre o deosebire, oscilând între denumirea de Ziua Națională a Culturii sau Ziua Culturii Naționale, faptul că 15 ianuarie este Ziua Culturii Române este un semn clar că suntem împreună. „Astăzi suntem cei care încercăm să lăsăm niște semne bune culturale. Timpul va hotărî, dacă am reușit să lăsăm niște semne”, a rezumat directorul Maria Șleahtițchi.
Dna Șleahtițchi a dăruit Bibliotecii USM un set de cărți, elaborate de Muzeu: Vasile Vasilache. Post-restant. Scrisori inedite I. Ediție îngrijită din limba rusă de Victor și Valeriu Vasilache, Polisam, 2023; Vasile Vasilache. Post-restant. Scrisori inedite II. Ediție îngrijită din limba rusă de Victor și Valeriu Vasilache, Polisam, 2023; Vladimir Beșleagă și conștiința de sine a literaturii. Coordonator Maria Șleahtițchi, Muzeul Literaturii Române, 2023; George Meniuc. Pagini de corespondență, Ediția a II-a, revizuită și completată Studiu introductiv, note și comentarii de Elena Țau, Polisam, 2023, care vor fi lansate în curând la Muzeu.
Evenimentul a continuat cu Conferința Eminescu azi: Perspective de receptare în școala națională, luându-se în dezbatere un subiect actual și acut: Receptarea lui Mihai Eminescu în școala națională, inclusiv, cum este instrumentat mitul eminescian de cadrele didactice, cum rezonează acesta cu orizontul de așteptări și cu preferințele de lectură ale elevilor de azi. Cum poate fi asigurat accesul cititorului la un Eminescu scuturat de clișee didactice perimate, de interpretări stereotipizate, fals festiviste? La dezbaterea acestui subiect și-au dat concursul cercetători științifici din cadrul Institutului de Filologie Română, istorici și critici literari de referință, profesori universitari și profesori de liceu care predau opera lui Eminescu – dr. Alexandru Cosmescu, dr. Oxana Gherman, dr. Natalia Hariton, scriitorul Vitalie Ciobanu, dr. hab. Constantin Șchiopu și alții. Ioana Cojocaru, elevă la liceul Aristotel a avut o intervenție impresionantă despre cum îl citesc copiii pe Eminescu.
Artista canto Anastasia Voleanski a susținut un recital artistic inedit, după care invitații au participat la vernisarea expoziției stradale „Văd poeți ce-au scris o limbă ca un fagure de miere”, organizată de Muzeul Național al Literaturii Române.
Ziua Culturii Naționale a fost instituită ca sărbătoare cu statut național la data aniversării poetului Mihai Eminescu. Manifestările dedicate acestei sărbători au drept scop promovarea valorilor culturii naționale în toate comunitățile locuite de români, în interiorul sau în afara granițelor țării.
Eugenia Tofan, Șef Secție,
Departamentul Cercetare și Inovare, USM
