English
РусскийInstitutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu” al USM a organizat, la 16 noiembrie 2023, lansarea volumului „Sandipa – un vechi manuscris românesc”, semnat de dr. Galaction Verebceanu, un studiu prefațat de acad. Gheorghe Chivu de la București. Evenimentul de lansare a reunit filologi de marcă, specialiști în istoria limbii, literați, critici și istorici literari, pasionați de studii de lingvistică și de istorie a limbii. Volumul a fost lansat și în prezența maestrului Vladimir Beșleagă.
Directorul Institutului de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu” al USM, dr. hab., conf. Nina Corcinschi, a menționat că volumul care a prilejuit această întâlnire este o carte-eveniment, o muncă de-o viață a laboriosului cercetător Galaction Verebceanu. Este o carte îndelung așteptată, o carte la care s-a muncit nu doar în acei patru ani de proiect, dar s-a muncit o viață, pentru că, a precizat directorul, acestea sunt cărți la care trudești ani și ani, fiind nevoie de multe acumulări de informații, mult salahorism până să apară un astfel de studiu. „Pentru mine este o mare bucurie intelectuală, personală apariția acestei cărți. Deși este un studiu specializat, am citit-o cu plăcere, pentru că este un studiu atât de bine întocmit, atât de riguros articulat stilistic, atât de bine regizat compozițional”, a punctat criticul literar N. Corcinschi, adăugând că lucrarea denotă o deosebită atenție pentru detalii, o densitate a ideilor, o calitate a expunerii. În același context apreciativ, directorul a notat că Dl Verebceanu, prin această lucrare, oferă un exemplu de carte care vine din tradiția filologică, autorul fiind din stirpea filologilor clasici, cum este prof. Gheorghe Popa, prof. Nicolae Leahu ș.a., dar și cei mai vechi care sunt obișnuiți cu biblioteca, cu arhivele și care nu se sperie de muncile cronofage.
Din prefața distinsului acad. Gheorghe Chivu desprindem că „Volumul urmează, ca structură, modelul edițiilor academice consacrate în filologia românească actuală, publicarea propriu-zisă a textului fiind precedată de două studii ample, unul filologic, celălalt lingvistic. Realizată cu rigurozitate și competență filologică, ediția Sandipa oferă specialiștilor în literatura română veche posibilitatea de a studia încă un manuscris greu accesibil filologilor români, păstrat, din secolul al XIX, în fonduri rusești de carte”.
Dr. hab., prof. Gheorghe Popa a constatat cu satisfacție că merită toată lauda și considerația acei puțini specialiști, preocupați de istoria limbii române, în special, de investigațiile spinoase ale cărților populare românești. „Nu pretind a spune lucruri ieșite din comun, dar cu riscul de a repeta niște adevăruri cunoscute, declar și afișez invidia albă pentru răbdarea, tenacitatea de care dau dovadă cercetătorii acestui domeniu legat de istoria limbii. Argumentul meu vizează de astă dată chiar lansarea volumului de tip academic elaborat de doctorul în filologie Galaction Verebceanu, subtil cercetător al istoriei limbii românești. Afirm fără ezitare că Domnia sa, cu părere de rău sau de bine, e unicul în Republica Moldova”, a relevat filologul de la Universitatea din Bălți.
Prof. Nicolae Leahu, critic și istoric literar, poet dar și cititor pasionat de studii de lingvistică și de istorie a limbii, de la aceeași instituție, a subliniat faptul că lucrarea dlui Galaction Verebceanu este o carte care iese din rând, care iese din coloană, impunându-se prin seriozitatea abordării și prin dorința autorului de a-i menține standardul intelectual la un nivel extrem de înalt, lucru pe care nu-l putem spune foarte des. În context, prof. Leahu a ținut să specifice că această carte este deosebit de grăitoare, mai ales când este pusă alături de celelalte contribuții ale dlui Verebceanu, astfel încât credem că avem de a face cu pagină de o rară frumusețe și profunzime în filologia noastră. „Operă de o acuratețe remarcabilă pentru studiile filologice din Republica Moldova, Sandipa. Un vechi manuscris românesc, continuă preocupările de o viață ale Domnului Galaction Verebceanu, strălucit ilustrate în câteva lucrări capitale pentru editarea și analiza textelor vechi în limba română: Viața lui Bertoldo (2002), Alexandria chișinăuiană de la 1790 (2016). Îmbogățită de îndelungata experiența de cercetare, noua lucrare a reputatului cercetător vădește un suveran control asupra faptelor de limbă, decupate cu maximă atenție din context, comparate cu fenomene din aceeași familie de texte și analizate după rigorile actuale ale științei despre limbă”, a reliefat intelectualul Nicolae Leahu.
Pregătită cu temeinicie pentru a prezenta lucrarea, în intervenția sa, conf. univ. Oxana Chira a făcut o analiză profundă și detaliată studiului. În acest sens, cercetătoarea de la Universitatea din Bălți a remarcat: „Ovid Densusianu și-a exprimat concepția sa despre vocabularul limbii române vechi în sursa „L’histoire de la langue roumaine” (sursa datează din 1901, reeditată în1997) că „Le vocabulaire est sans doute plus pauvre qu’aujourd’hui, malgré le nombre assez grand de mots d’origine latine, slave etc. – très expressifs parfois – qu’il possédait et qui ont disparu aujourd’hui”. Domnul Verebceanu a scos de pe scena din sec. XVIII în contradictoriu cu citatul (revin la cuvântul „pauvre”), o limbă veche bogată, plină de farmec arhaic, pe alocuri cuvinte utilizate de buneii noștri din câmpia Sorocii și nu doar din ținutul Dorohoiu, Ștefănești, cum ar fi: scrisăse, muiere, a grăi, a prepune etc.” Cercetătoarea a adresat sincere felicitări autorului Verebceanu, specialist recunoscut pentru capacitatea de a trata diferite probleme vizând cercetarea filologică şi lingvistică a textelor vechi romanești. Totodată, filologul a reiterat că toate contribuțiile autorului sunt valoroase pentru specialiștii domeniului, preponderent pentru cei care se interesează̆ de vechiul scris literar, inclusiv pentru specialiști în istoria limbii și literaturii române, lexicografi, traducători, translatori, lexicologi, etimologi etc., dar și în mod prioritar pentru studenți, masteranzi și doctoranzi de la facultățile de profil.
La rândul său, dr. conf. Aliona Zgardan-Crudu, considerată un „stâlp intelectual” la Universitatea Pedagogică de Stat „I. Creangă”, a mărturisit că îl apreciază și ea pe dl Verebceanu pentru meticulozitatea și pentru interesul constant pentru știință, definind cartea drept o enciclopedie, o lucrare deosebit de valoroasă, insolită prin faptul că prezintă un studiu integrat din punct de vedere literar și lingvistic. „Cartea poate fi studiată din punct de vedere științific, orice cercetător cred că o va studia cu interes și plăcere, pentru că găsim atâta informație valoroasă care poate servi ca punct de pornire pentru alte investigații”, a accentuat cercetătoarea, exprimând bucuria de a constata preocuparea variată, complexă a cercetătorului Verebceanu pentru probleme de istorie a limbii, de literatură, fonetică, lexicologie, morfologie, sintaxă. În acest sens, conferențiarul a precizat că lucrarea este concepută cu o viziune riguroasă asupra sistemului limbii, așezată „gospodărește” pe compartimente, pe capitole și impresionează cât de îngrijit este studiat fenomenul limbii din varii perspective.
Autorul volumului, dr. Galaction Verebceanu a mulțumit tuturo pentru cuvintele și gândurile frumoase exprimate. „Aveți toate mulțumirile mele cu ocazia lansării acestui volum și că v-ați aplecat asupra lui citind ceea ce ați crezut de cuviință. Ceea ce am realizat prin acest volum și celelalte două, nu e altceva decât aducerea acasă, în mediul românesc, a unor manuscrise păstrate în colecții și arhive străine, de care uneori te miri că mai există în fond, pentru că-s manuscrise, adesea rău păstrate și datoria unui filolog, în special al celor care cercetează textele vechi, e să publice nu numai textul ca atare, dar și facsimilul, adică fotografia manuscrisului, pentru că acesta rămâne. Din păcate, avem foarte multe manuscrise, cărți tipărite care nu mai aparțin culturii românești. Și ele trebuie promovate numai prin editare, așa încât să aducem ceva din ceea ce s-a pierdut”, a rezumat dr. Verebceanu.
Manuscrisul Sandipa, adică poveste lui Chir-Împărat este o variantă mai puțin cunoscută a romanului popular, de la sfârșitul secolului al XII-lea, identificată în fondul Grigorovici al Muzeului Imperial Rumeanțev din Moscova.
Lucrarea este realizată în cadrul proiectului de cercetare 20.80009.1606.01 Valorificarea științifică a patrimoniului lingvistic național în contextul integrării europene.
Eugenia Tofan, Șef Secție,
Departamentul Cercetare și Inovare, USM
