English
РусскийInstitutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu” al USM, în parteneriat cu Institutul de Istorie, Facultatea de Istorie și Filosofie ale USM au organizat Prelegerea publică „Scrisoarea celor 66 și rolul oamenilor de știință în dezvoltarea democrației moldovene”.
La eveniment au participat oameni de știință și cultură, scriitori, filologi, istorici, autori ai Scrisorii celor 66, studenți din cadrul facultăților cu profil umanist.
Prelegerea publică a fost susținută de dr., conf. univ. Viorel Pâslaru, de la Universitatea din Dayton, SUA, moderatorul manifestării, fiind dr. hab., conf. univ. Nina Corcinschi, directorul Institutului de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu” al USM.
Directorul și criticul literar, Nina Corcinschi, a remarcat că în 1988, Ziarul „Învățământul public” își asuma un nemaipomenit act de curaj, publicând în premieră așa-zisa „Scrisoare a celor 66”. Aceasta era o scrisoare care revendica cu fermitate drepturi pentru limba română, făcând apel la argumentul științific. Scrisoarea a fost întocmită de trei persoane: regretatul Vlad Pohilă, Emil Mândâcanu și Viorel Ciubotaru, iar semnatarii erau scriitori, filologi, oameni de cultură, oameni de artă, personalități remarcabile ale mediului intelectual. Filologul a menționat că Scrisoarea nu a fost una obișnuită, ca multe altele de atunci, a fost un veritabil act de curaj, specificând, în acest sens, că inițial Scrisoarea a fost semnată de circa 200 de personalități, dintre care cei mai mulți și-au retras semnăturile de frica consecințelor care puteau avea loc în conjunctura politică de atunci. Cei 66 însă au rămas fermi pe pozițiile lor. Unii au plecat, nu mai sunt printre cei vii, a specificat criticul literar, alții sunt în viață și este un bun prilej de a le mulțumi pentru curaj și a le fi recunoscători pentru acest gest de restabilire a adevărului istoric și a demnității noastre naționale.
Directorul Institutului i-a mulțumit domnului dr., prof. Viorel Pâslaru pentru inițiativa de a organiza evenimentul, pentru efortul depus la elaborarea și prezentarea prelegerii, la întocmirea căreia a scotocit prin arhive informații, date, documente despre acei ani tulburi, atât de greu de cuprins într-o formulă, dar și atât de greu de înțeles.
Prof. Viorel Pâslaru a făcut mai multe dezvăluiri despre această pagină a rezistenței noastre naționale, parcurgând pas cu pas evenimentele, în care erau inserate momente mai puțin cunoscute publicului larg, făcând trimitere la articolele de popularizare a argumentelor științifice. Cercetătorul a răspuns la multitudinea de întrebări ce vizau apariția Scrisorii, făcând descinderi ample la contextul vremii și subliniind că documentul a fost publicat anume în „Învățământul Public”, ziar care a făcut istorie, în adevăratul sens al cuvântului, ziar care rezona cu mulțimea din stradă, cu miile de protestatari care cereau decretarea limbii moldovenești în grafie latină drept limbă de stat. În acest sens, dl Pâslaru a menționat actul de curaj al redactorul-șef, dl Anton Grăjdieru, istoric de profesie, dar și un adevărat vizionar, precum și al redactorului-șef adjunct, Tatiana Corai, care și-a asumat riscul și responsabilitatea publicării, la 17 septembrie 1988, a Scrisorii celor 66, 17 septembrie 1988, întocmind astfel „certificatul de naștere al democrației moldovene”, fapt ce constituia o mare provocare pentru puterea politică de atunci. Putem spune, a subliniat cercetătorul, că Anton Grăjdieru și Tatiana Corai, prin acest act de curaj, au pus bazele presei libere din Republica Moldova. Omul de știință a vorbit despre semnificația scrisorii, contribuția ei la democratizarea societății, despre consecințele și impactul acelei Scrisori, precum și despre riscurile la care se expuneau semnatarii în contextul acelor ani tulburi, în care plutea nesiguranța și în care se putea întâmpla orice.
Autorul prelegerii a amintit că la sugestia istoricului academician Valeriu Pasat și la inițiativa Președintelui Maia Sandu, în septembrie 2021, a fost dezvelită placa memorială „Scrisoarea celor 66”, la Biblioteca Națională a RM. În acest sens, prof. Viorel Pâslaru a subliniat că Scrisoarea celor 66 a jucat un rol decisiv în catalizarea mișcărilor sociale, în lupta pentru dreptate lingvistică, astfel punându-se bazele democrației moldovenești. Prin implicarea publică a oamenilor de știință și cultură, a jurnaliștilor – cercetătorul venind cu sublinierea că domnia sa este fiul filologului Vlad Pâslaru, semnatar al Scrisorii celor 66 – s-a demonstrat rolul presei ca putere a patra, dar și a științei ca a cincea putere, or, știința, ca instituție autonomă, informează și contestă transgresarea limitelor de către politic.
Despre cum a fost elaborată Scrisoarea, dar și despre acei ani grei, nesiguri și contradictorii, au vorbit și autorii Scrisorii celor 66 – dr. Viorel Ciubotaru, dr. Emil Mândâcanu, fiul ilustrului lingvist Valentin Mândâcanu, dr.hab. Iraida Condrea, dr.hab. Vasile Bahnaru, dr. Ion Holban, acad. Valeriu Pasat, prozatorul Vlad Zbârciog, dr. Gheorghe Negru ș.a.
Eugenia TOFAN, Șef Secție,
Departamentul Cercetare și Inovare, USM
