English
РусскийProf. Victor JUC: „Am intrat în noul an cu speranță și încredere că următorii patru ani vor fi mai prietenoși oamenilor de știință și Institutului pe care am onoarea să-l conduc”
(Interviu în exclusivitate, realizat cu profesorul Victor JUC, directorul Institutului de Cercetări Juridice, Politice li Sociologie al USM)
Prof. Victor JUC: „Promovez constant principiul: institute puternice – Universitate puternică. Institutele trebuie să învețe să beneficieze de prioritățile de care dispune Universitatea, iar Universitatea să beneficieze de potențialul institutelor”
O consemnare de
Eugenia TOFAN,
Șef Secție,
Departamentul Cercetare și Inovare, USM
„Puterea de a fi tu însuți într-o lume care încearcă în permanență să te schimbe este una dintre cele mai mari realizări din viața ta” (Ralph Waldo Emerson). Am ales această maximă pentru că este despre foarte adevăr aici și mi s-a părut potrivită pentru personalitatea pe care am invitat-o astăzi pentru un interviu.
Așadar, începem anul științific 2024 cu un interviu, pe care l-am realizat cu Victor JUC, doctor habilitat în științe politologice, profesor universitar. Pentru o subliniere argumentativă, vom menționa că Victor Juc este directorul Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice al USM Victor JUC, președinte al Consiliului directorilor institutelor de cercetare, membru corespondent al AȘM. În completarea registrului, dezvăluim că dialogul de astăzi este motivat și de faptul că astăzi prof. Victor Juc își sărbătorește ziua de naștere. Iar prin intermediul, inclusiv al acestui interviu, vom putea să-i spunem împreună un călduros La Mulți Ani, omului de știință, celui mai solicitat expert în științe politologice și relații internaționale. Îi urmărim prezența și deschiderea necondiționată în presă, radio/tv, unde este invitat permanent pentru a explica, pe înțelesul tuturor, procesele social-politice din țară și străinătate. Și asta pentru că munca asiduă și succesele atinse de profesor Juc atât în cariera științifică, cât și sub aspect managerial, au devenit foarte vizibile. Și-a câștigat acest statut și pentru că Victor Juc a pus întotdeauna în prim-plan profesionalismul, responsabilitatea, dar și o voință și capacitate de nedescris de a munci, fapt ce i-a adus și bucuria recunoașterii rezultatelor notabile obținute atât pe plan personal, cât și pentru institutul pe care îl conduce din anul 2019.
Se consideră un patriot al institutului și un adept ferm al ideii că un om de știință trebuie să fie un om de cultură înaltă. Crede cu tărie că oamenii din domeniile cercetării și inovării au nevoie de certitudine și stabilitate.
Dl profesor Victor Juc este primul director de institut invitat în cadrul proiectului pe care l-am inițiat în acest an și cu care vom discuta despre lucrurile frumoase din viața științifică, despre rezultate științifice obținute, despre spiritul cercetătorilor în contextul actual al cercetării autohtone. Președintele Consiliului directorilor institutelor de cercetare ne va relata și despre greutățile cu care se confruntă cercetarea, dar și traseul pe care îl parcurg institutele și cercetătorii, cum s-au încadrat în familia universitară, dar și despre proiectele de cercetare inițiate în acest an. Expertul ne va mărturisi despre cât de greu sau ușor e să faci cercetări într-un domeniu care nu stă pe loc, care este în perpetuă schimbare.
Vă invităm să urmăriți un interviu în exclusivitate, realizat la acest început de an, pe care ni-l dorim cu toții unul de bun augur, în speranța că mai sunt oameni interesați de mersul lucrurilor în știință, dar și că veți găsi mai multe răspunsuri la întrebările care bulversează oarecum mediul științific. Înainte de toate acestea însă îi dorim protagonistului acestui interviu și omagiatului zilei Victor JUC, sănătate deplină, realizări îmbucurătoare și în continuare, să-și păstreze elanul de sacrificiu și pe viitor, dar și optimismul, spiritul de echipă și să auzim doar de bine.
………………………………………………………………..
Stimate Domnule profesor, vă mulțumesc pentru amabilitatea de a avea acest dialog. Au trecut aproape doi ani de la ultimul interviu pe care l-am realizat cu Dvs. Care sunt preocupările actuale ale profesorului Victor Juc și ce procese sunt supuse riguroasei dvs analize științifice?
-Actualmente, subiectele de cercetare științifică sunt canalizate prioritar pe trei subdomenii ale științei relațiilor internaționale – studii europene, cercetări de securitate și teorii ale relațiilor internaționale.
Studiile europene – pentru a contribui la fundamentarea științifică a parcursului european al Republicii Moldova, mai ales în contextul actual, de preconizare a demarării negocierilor pe marginea acquis-ului comunitar. Alt obiectiv ține de realizarea unui proiect, „Catedra Jean Monnet”, împreună cu doamna doctor Liliana Beniuc.
Cercetările de securitate – se urmărește același obiectiv, de a contribui la fundamentarea științifică a politicilor în domeniu, mai ales în contextul agresiunii federației Ruse în raport cu Ucraina și a războiului de tip hibrid împotriva Republicii Moldova. Am participat la elaborarea proiectului strategiei securității naționale și am depus împreună cu doamna doctor Maria Diacon un proiect similar – „Catedra Jean Monnet”.
Teorii ale relațiilor internaționale – reprezintă subiectul interesului meu științific constant.
Să vorbim un pic de tenacitatea și disciplina de cercetare în domeniului dvs.
-Abordate la general, relațiile internaționale reprezintă un proces în continuă schimbare și transformare prin alternanța perioadelor de cooperare și de conflict, prin reconfigurarea modelului stabilit de ordine mondială și redimensionarea arhitecturii de securitate internațională în contextul schimbărilor structurale de sistem internațional.
Aceste transformări captivează interesul pentru a le cunoaște, înțelege și explica. Este important de a sesiza premisele schimbărilor, iar pentru aceasta este nevoie de a cunoaște și, de ce nu, de a intui fenomenele și procesele în plină formare.
Cum ați pășit în noul an și pe ce vă veți concentra eforturile în anul în curs?
-Am intrat în noul an cu speranță și încredere că următorii patru ani vor fi mai prietenoși oamenilor de știință și Institutului pe care am onoarea să-l conduc. Am depus un subprogram pentru finanțare instituțională, cu o problemă complexă foarte actuală și importantă – Securitatea națională a Republicii Moldova în contextul aderării la Uniunea Europeană. Subprogramul include cinci blocuri de teme, pornind de la structura polidisciplinară a Institutului.
În contextul actual al politicului nostru, cu un război la hotar, cu o situație tot mai incertă în aproape toate domeniile, cum se implică ICJPS în soluționarea multiplelor probleme. Este institutul o verigă necesară statului?
-În general, relațiile dintre institutele de cercetare științifică și autoritățile puterii de stat sunt, în cea mai mare măsură, minimale. Universitățile, institutele oferă, la solicitare, anumite soluții, avize și expertize. Nu este mai puțin adevărat, că solicitările sunt deseori formale. Este de notat că mediul universitar academic nu a devenit un grup de presiune, cu o înaltă autoritate profesională, iar autoritățile se conduc de alt suport decât cel științific, adică de partid, elaborat de sectorul asociativ, preluat din exterior sau propus de consultații din exterior, dar care nu cunosc realitatea din Republica Moldova.
În decembrie 2023 au finalizat proiectele de cercetare din cadrul Programului de Stat 2020-2023. Cum au fost cei patru ani pentru dvs și colegi?
-Referitor la programele de stat finalizate în 2023, consider că a fost o inițiativă dușmănoasă la adresa oamenilor de știință și a institutelor academice.
Oamenii de știință s-au confruntat cu subfinanțarea și incertitudinea, dar, în ultima instanță, au obținut rezultate deosebite, apreciate prin medalii și diplome obținute la simpozioane, târguri și expoziții de peste hotare.
Institutele academice au pierdut personal calificat, școli științifice, proiecte de colaborare internațională bilaterală și multilaterală.
Se spune că omul este făuritorul propriului său destin. Așa este? Cât de argumentativă este această asumare, în contextul pe care tocmai l-ați evocat?
– Omul este făuritorul destinului său, dar depinde și de împrejurări. În condițiile când împrejurările sunt neprietenoase sau chiar dușmănoase, oamenii caută, dar nu toți întotdeauna găsesc.
Ca expert în domeniu, ce explicație sau argument științific aveți vizavi de procesul îndelungat de tranziție al Republicii Moldova?
-Tranziția în Republica Moldova are loc de la sfârșitul anilor 1980 și nici o oficialitate nu a declarat că s-ar fi finalizat, după cum s-a produs, spre exemplu, în România, declarată că s-a finalizat în 2004. În Republica Moldova nu a fost elaborat, acceptat și implementat un proiect de țară, bazat pe interese naționale. În plus, elitele politice care s-au succedat la guvernare s-au dovedit a fi de o calitate redusă, confruntându-se cu neprofesionalism și ghidându-se de partizanat politic de partid.
Am întreaga speranță că tranziția se va încheia odată cu aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Prestigiul de care vă bucurați este probat de alegerea dvs în calitate de director al ICJPS, apoi președinte al Consiliului directorilor institutelor de cercetare, într-o perioadă destul de tulbure pentru știință, atunci când s-a impus așa-numita reformă. Să ne spuneți care a fost atunci, în 2028, rolul acestui Consiliu și ce intră astăzi în atribuțiile acestuia?
-Consiliul Directorilor Institutelor de Cercetare a fost format pentru a coagula eforturile institutelor din componența Academiei de Științe a Moldovei. Actualmente, Consiliul rămâne o platformă de discuție și schimb de opinii, mai ales că întrunește institute, având patru fondatori diferiți.
Și dacă tot am vorbit de o carieră în ascensiune în cercetare a dvs și în organizarea cercetării, ca o încununare a recunoașterii activității dvs, în 2023, ați fost ales membru corespondent al AȘM. Cum vă simțiți în noul statut și ce ar însemna astăzi să fii membru al forului științific suprem, când acesta nu mai deține componenta cercetare?
-Este o deosebită onoare că am fost ales membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei, mă simt foarte bine în acest for științific suprem, particip cu prelegeri publice, prezint avize la solicitare. Academia de Științe a Moldovei trebuie să-și definească filosofia de activitate, bazându-se fie pe membrii Academiei, fie pe institute. În această ordine de idei, se impun modificări normative și statutare, modificări care vor permite Academiei nu numai să se mențină ca instituție, dar îi vor asigura și o relansare instituțională.
Urmărind de ani buni activitatea dvs, deducem capacitatea excepțională de muncă. Vă urmărim la prelegerile publice pe care le susțineți în cadrul diferitor foruri științifice, fără anumite teze în scris, fără repere. Ce înseamnă această rigoare? Cum reușiți să memorați atâtea nume, date, cifre, ani, evenimente? Aveți secretul?
-Muncesc mult, am o experiență de peste 30 de ani în cercetare, dispun de cunoștințe solide. Admit că nu întotdeauna sunt foarte explicit, dar, totodată, reperele în formă de teze scrise sunt binevenite și importante pentru întreținerea discursurilor și conferințelor.
Despre lucruri bune și frumoase am vorbit. Acum să vă întreb cu ce probleme se confruntă institutul și cum găsiți soluții? Cât de greu vă este?
-Ultimii patru ani (2020-2023) Institutul s-a confruntat cu subfinanțarea, din cauza că un program de stat propus la concurs nu a întrunit, absolut nefondat, punctajul necesar (evaluatorul din România, specialist în IT, a expertizat la solicitarea ANCD proiectul în științe politice, consacrat analizei capacităților de funcționalitate a instituțiilor puterii de stat, apreciindu-l cu punctaj redus). Aceasta nu este singura deficiență a așa-numitei expertizări.
Drept rezultat al subfinanțării, mai mulți colegi, în special din Centrul Cercetări Politice și Relații Internaționale, au plecat de la Institut. A fost foarte greu, dar am rezistat și mulțumesc tuturor colegilor pentru înțelegere și buna-credință.
Care sunt temperaturile actuale în știința națională și de ce au nevoie oamenii de știință?
-Situația actuală, la începutul de 2024, în domeniile cercetării se dovedește ar fi „neliniște și așteptare”. Practic, ne aflăm la un început nou de cale, cu o nouă paradigmă, pentru care (finanțarea instituțională predominantă) am pledat foarte mult, în calitate de director al Institutului și de președinte al Consiliului Directorilor.
Domeniile cercetării și inovării parcurg o perioadă foarte dificilă – subfinanțarea și incertitudinea au făcut ca tinerii să nu vină în cercetare, oamenii de vârsta medie să plece din sistem și rămân doar seniorii, dar și aceștia din urmă discriminați prin actuala Metodologie de finanțare instituțională – Hotărârea Guvernului nr. 864/2023.
A trecut un an și jumătate de când institutele de cercetare au fost puse pe harta unui nou context al cercetării, fiind sub egida Universității de Stat din Moldova. Care e spiritul cercetătorilor din institute acum?
-Institutele academice se încadrează gradual în cadrul Universității de Stat din Moldova. Acestea au venit cu o cultură organizațională proprie. La Universitate funcționa altă cultură organizațională, ne acomodăm reciproc. Promovez constant principiul: institute puternice – Universitate puternică. Institutele trebuie să învețe să beneficieze de prioritățile de care dispune Universitatea, iar Universitatea să beneficieze de potențialul institutelor.
Dumneavoastră sunteți istoric de formație, dar realizați o carieră de succes în științele politice și relații internaționale. Ce loc ocupă acum istoria în viața și activitatea dvs și cum ați transformat pasiunea pentru istorie în vocație pentru domeniul științelor politice și relații internaționale?
-În activitatea de cercetare, istoria ocupă un loc important, fiindcă pot opera cu cronologia și cunoaștere a contextului. Îmi place istoria universală medievală, dar întâietatea revine istoriei contemporane postbelice și postrăzboi rece. Acest interes a fost determinant în specializarea în domeniul relațiilor internaționale.
Cât de greu sau ușor este să faci cercetări într-un domeniu cu schimbări frecvente și care sunt riscurile, dacă sunt, mai ales acum, ale cercetării în acest domeniu?
Cercetarea științifică într-un domeniu cu schimbări frecvente este dificil de realizat și am explicat prin aplicabilitatea paradigmei lui Th. Kuhn: obiect de studiu – metodologic de cercetare – comunitate de cercetători. Desigur, apar situații jenante pentru cercetare și cercetători, cum ar fi, spre exemplu, că nimeni nu a descris modalitatea în care s-a încheiat războiul rece. Însă interesul și pasiunea pentru un anumit subiect prevalează. Recunosc că mai multe aserțiuni despre care am scris până în declanșarea actului de agresiune din 24 februarie 2022 și-au pierdut din actualitate, dar au apărut alte subiecte, alte oportunități.
Să păstrăm un pic contextul. Un subiect destul de dureros – Ucraina, care e deja de doi ani în război. La ce schimbări să ne așteptăm?
Războiul declanșat de Federația Rusă în Ucraina contribuie la mai multe schimbări ale configurației ordinii mondiale și arhitecturii de securitate internațională. Lapidar, voi sublinia că va continua escaladarea relațiilor internaționale, declanșarea războaielor subregionale, cursa înarmărilor în scopul descurajării. Principiul „vrei pace, pregătește-te de război” revine pe prim-plan în agenda de securitate, dar cu precizarea că pregătirea are drept obictive descurajarea și apărarea.
Realizam un interviu cu dvs, imediat după ce, la 23 iunie 2022, Republica Moldova a primit statut de țară candidat pentru aderare la Uniunea Europeană. La 14 decembrie 2023, Republicii Moldova i se acordă dreptul de a deschide negocierile de aderare la UE. Un calendar foarte ambițios și progres neașteptat. Cât de greu va fi pentru Republica Moldova?
Sunt promotor ferm al aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană și apreciez nalt demararea negocierilor pe marginea capitolelor acquis-ului comunitar. Va fi, bineînțeles, foarte greu pentru Republica Moldova, dar nu imposibil. Constant am promovat ideea că integrarea europeană, dar și integrarea euroatlantică (aceasta din urmă nu se află, actualmente, pe agenda zilei) reprezintă componente ale interesului național, locul Republicii Moldova și a poporului său este în familia unită europeană și euroatlantică.
Domnule profesor, Vă mulțumim pentru că am reușit să deschidem anul științific 2024, realizând acest interviu cu Dumneavoastră, având și calitatea de președinte al Consiliului directorilor institutelor de cercetare. Vă mulțumim pentru timpul acordat și deschiderea dvs de a oferi publicului larg informații despre pulsul în cercetarea autohtonă.
Și încă o dată – La Mulți Ani!
Vă mulțumesc și eu.