English
РусскийInstitutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu” al USM, Agenția Universitară Francofonă și Centrul de Cercetări ale Imaginarului „Lucian Blaga” au organizat, la 13 iulie 2023, Conferința științifică „Imaginarul. Simboluri, Paradigme, Frontiere”. La eveniment au participat cercetători din cadrul Institutului de Filologie Română, Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, dr. hab. Elena Prus, prorector ULIM, scriitorul și publicistul Vitalie Ciobanu. Organizatorii au fost onorați și de prezența a două personalități din Canada. Este vorba de dr. Pierre Morel, doctor în filologie, mai exact, în literatura franceză și comparată și dr. Maia Morel, care predă teoria artelor vizuale la Universitatea din Sherbrooke, Canada.
Dr.hab., conf.univ. Nina Corcinschi, directorul Institutului de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu” al USM, a remarcat că aceasta este prima dezbatere în cadrul Centrului de Cercetări ale Imaginarului „Lucian Blaga”, amintind în context conferința de fondare a acestuia care s-a desfășurat în perioada 3-4 mai 2023, la USM și alte centre de cultură și care a beneficiat de prezența filosofului Jean-Jacques Wunenburger, Președinte al Centrelor internaționale de cercetări ale imaginarului din Europa (CRI2i) și a profesorului Ionel Bușe, președintele Centrului de Cercetări ale Imaginarului „Mircea Eliade”, din cadrul Universității din Craiova. Au fost trei zile pline de conferințe, de dezbateri, de lansări de carte și emisiuni, au fost activități memorabile, care au însuflețit, au dat curaj de a organiza și în continuare conferințe, mese rotunde, formări, seminare, a publica articole, cărți colective etc. „Pornind de la faptul că acest concept are caracter intercultural și interdisciplinar, nu doar realitatea este un nutrient al imaginarului, este un stimulent pentru imaginație, ci însuși imaginarul și însăși imaginația sunt fabrici de crearea a scenariilor de realitate, produc realitatea”, a subliniat cercetătoarea Corcinschi, precizând că dezbaterea „Imaginarul: simboluri, paradigme, frontiere” își propune identificarea liniilor de forță în cercetarea imaginariilor, precum și a multiplelor frontiere interculturale și interdisciplinare. Directorul Institutului a prezentat și câteva cărți, semnate de dr. Maia Morel și dr. Pierre Morel, apărute în Canada.
Dr. Pierre Morel a fost prezentat distinsului public drept o personalitate cu o impresionantă carieră academică, didactică și de cercetare internațională, care a activat în multe țări, precum Franța, Canada, India, Mexic, Liban, Maroc, România, dar și în Republica Moldova, la ULIM. Cercetătorul a activat în calitate de coordonator de programe francofone în multe țări, a fost profesor, a publicat lucrări despre interculturalitate, interdisciplinaritate, despre problematici identitare, despre literatura franceză, o lucrare memorabilă fiind despre plagiat, care după cum s-a menționat, ar fi bine să fie repusă în circuit, să fie adusă în atenția cercetătorilor, or, în ultima perioadă la capitolul plagiat sunt foarte multe probleme. În comunicarea sa Imaginer la réalité : récit et identité, invitatul a pornit de la premiza că nu există o realitate general acceptată, o realitate comună pentru toți. Sunt mai multe realități care se opun între ele. Realitatea adevărată nu poate fi decât revelată, așa cum spun filosofii. Cercetătorul a dezvoltat în comunicarea sa raportul timp-spațiu-narațiune-realitate. „Timpul nu se poate domina decât prin o narațiune care ne ajută să gândim universul nostru și să creăm realitatea. Timpul impune o narativizare, și, după Paul Ricoeur, devine timp uman în măsura în care este articulat într-un mod narativ. Iar narațiunea e un produs al punctului de vedere, adică, al sensibilității și imaginației umane. Realitatea se naște din narațiune, iar ceea ce nu este narativizat, nu există. Și identitatea umană este o narațiune. Ca orice act de comunicare, a scrie o carte este a prezenta o versiune a realității și a negocia un sens”, a remarcat dr. Pierre Morel.
În comunicarea Imaginaire, imagination et image dans l’art contemporain, dr. Maia Morel a punctat diferența dintre imaginea clasică și cea contemporană, trecând prin paradigme istorice de evoluție a artelor vizuale. Cercetătoarea a analizat Le dernier jour de Pompei de Karl Brioullov și Guernica, de Picasso, ca două reprezentări diferite (una clasică și alta contemporană) a dezastrului și dezumanizării. Dr Maia Morel s-a referit și la imaginarul în artele vizuale, ca reprezentare mentală, arhetipală, mitică a unui grup colectiv.
La rândul său, scriitorul și publicistul Vitalie Ciobanu a făcut o sinteză a acestor două comunicări și s-a referit la artele cinematografice, în care jocul perspectivelor creează scenarii divergente de realitate, cum ar fi în thrillerul „Fiecare vede altceva”. Intelectualul s-a referit și la istoriile alternative, care „fabrică” variante de trecut național.
Dr. hab. Elena Prus a prezentat comunicarea „Imaginea-povestire ca epistemă și model de lectură”. Cercetătoarea s-a referit la foto-literatura, care se citește ca o narațiune. „Este foarte intersant și, poate aici, campioni sunt ziariștii care sunt astăzi cei mai mari producători ai unei realități, nu doar simbolice, încărcate de simboluri, dar de mituri profunde pe care ei le refac, le rescriu, este o narațiune care se întrece cu realul”, a relevat prof. Elena Prus.
Dr. Andrei Prohin, secretar științific, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, a venit la conferința dedicată imaginarului în dorința de a afla cât mai multe despre abordările contemporane ale acestui domeniu, considerând că este nevoie de atare investigații în literatură, artele vizuale, istorie, etnologie, antropologia culturală. „Mi-a făcut plăcere să ascult luările de cuvânt ale cercetătorilor literari din Canada și de la noi, care ne-au prezentat conceptele unor importanți gânditori. A fost subliniat faptul că imaginarul (individual și colectiv) este prezent în viața fiecăruia, în măsura în care recurgem la narațiuni și imagini pentru a înțelege lumea. Acestea oglindesc nu doar realitatea obiectivă, dar și lăuntrul nostru. Navigând zilnic pe Internet, „consumăm” o cantitate impunătoare de texte, fotografii etc. Treptat, ele construiesc în mințile noastre o realitate paralelă, „lumea cea gândită”. Prin prisma ei, o judecăm pe „cea aievea”. Faptul ar trebui să ne pună în gardă, deoarece produsele imaginarului ne influențează deciziile. Pentru a le decripta subînțelesurile, a le analiza critic, avem nevoie să studiem mai profund ce este imaginarul”, a punctat dr. Andrei Prohin.
În cadrul evenimentului, intervenții au mai avut dr. hab. Andrei Țurcanu, dr. Alex Cosmescu, dr. Nadejda Ivanov și dr. Constantin Ivanov.
Eugenia Tofan,
Șef Secție,
Departamentul Cercetare și Inovare, USM
