English
РусскийInstitutul de Filologie Română „B. P.-Hasdeu” al USM a organizat, la 23 februarie 2023, Conferința științifică națională dedicată aniversării a 80-a a doctorului habilitat în filologie, Anatol Gavrilov, istoric, critic și teoretician literar, membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova.
În cuvânttul său introductiv, dr.hab., conf. univ. Nina Corcinschi, directorul Institutului Filologie Română „B. P.-Hasdeu” al USM a menționat că Anatol Gavrilov este un cercetător de vocație, un specialist în teorie literară doct, erudit, și un model de intelectual demn de urmat. Articolele și cărțile domniei sale sunt rodul unei pasiuni pentru cercetarea temeinică și al unui efort neobosit într-un domeniu puțin frecventat la Chișinău, cum e teoria literară. „Cât timp a fost angajat la Institut, a fost și un coleg de mare finețe intelectuală și umană, de o deosebită generozitate și bun-simț. Îi urăm la mulți ani cu bine, într-o zi în care sperăm că sărbătorește împreună cu cei dragi”, a subliniat directorul Nina Corcinschi.
A urmat sesiunea de comunicări științifice, autorii prezentând atât date de ansamblu privind viața și activitatea științifică a filologului, cât și aspecte esențiale privind calitatea de promotor al dialogismului literar, ființa limbajului și a literaturii până la nivelurile cele mai adânci, microstructurale, colaborările fructuoase pe care le-a avut savantul colegii din domeniu, dar și discipolii.
În acest sens, dr. Dumitru Apetri a reliefat pasiunea dr.hab. Anatol Gavilov pentru literatura beletristică și literatura teoretică, afirmând că în persoana dlui Gavrilov avem un savant notoriu și un susținător al spiritualității neamului românesc.
Dr. Vlad Caraman a oferit o privire de ansamblu asupra vieții și activității științifice ale savantului Anatol Gavrilov.
La rândul său, dr. Olesea Gîrlea a relevat momentele esențiale din parcursul științific al omagiatului, colaborările fructuoase pe care le-a avut dumnealui cu colegii-cercetători și discipolii săi.
În comunicarea sa, dr. hab. Ion Plămădeală a abordat viziunea întregului în gândirea lui Anatol Gavrilov, prin care savantul-filolog ajunge să lumineze și să lămurească ființa limbajului și a literaturii până la nivelurile cele mai adânci, microstructurale.
Dr. hab. Alexandru Burlacu a evidențiat, în intervenția sa, pasiunea lui Anatol Gavrilov pentru teoria dialogică bahtiniană, menționând că, în calitate de promotor al dialogismului literar, domnia sa a propus originale revalorificări dialogistice ale diverselor teorii și metode de cercetare literară.
Cu evocări despre colaborarea lor, de-a lungul anilor, cu Anatol Gavrilov au venit și colegii acad. Mihai Cimpoi, Svetlana Korolevski, dr. Galina Anițoi.
Anatol Gavrilov s-a născut pe 23 februarie 1943, într-o familie de intelectuali din satul Cioburciu, Slobozia. În anul 1960, devine student la Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Moldova. După absolvirea facultății, în anul 1965, este angajat la Institutul de Limbă și Literatură al Academiei de Științe a Moldovei (actualmente, Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu” al USM). Susține teza de doctor „Problema caracterului în roman” (1975).
În cariera sa, viitorul savant a evoluat, de la funcția de laborant la cea de director adjunct (1988-1991) și director al nou creatului Institut de Istorie şi Teorie Literară (1991-1993), şef al Secţiei de teorie literară şi literatură comparată, şef al Secţiei de teorie şi metodologie literară. Cercetător ştiinţific principal, profesor cercetător.
Teoretician avizat, Anatol Gavrilov și-a consacrat activitatea studiului romanului, publicând numeroase exegeze la acest subiect. Orizonturile investigaţionale ale lui Anatol Gavrilov includ relectura scrierilor prozatorilor români și străini în perspectivele ştiinţei literare contemporane, în special, ale domeniilor: metalingvistica dialogistică, deconstrucţia poststructuralistă, hermeneutica ontologică, semiotica pragmatică, structuralismul genetic, imagologia, mitocritica, sociologia literaturii etc.
Preocupat și de opera științifică a lui Mihail Bahtin, pe care îl consideră modelul său de teoretician literar, și pornind de la teoria bahtiană despre caracterul dialogic al textului literar, în studiile sale, savantul a dezvoltat și nuanțat conceptul de subiect al vorbirii, „unul din principalele triade terminologice: subiect – existență – vorbire”, care, în opera literară, poate fi întruchipat, deopotrivă, de autor, personaj și cititor.
Pe parcursul anilor, Anatol Gavrilov a publicat circa 200 de studii, articole și recenzii. Ideile sale științifice le-a aplicat în cadrul cursurilor ținute la Universitatea de Stat din Moldova și la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”.
Eugenia TOFAN,
Șef Secție promovare și protecția rezultatelor științifice,
Departamentul Cercetare și Inovare, USM
