English
РусскийInstitutul de Istorie al USM a organizat și desfășurat, la 21 decembrie 2023, ședința Consiliul Științific al Institutului, prezidată de directorul Institutului, m.c. Gheorghe Cojocaru. În cadrul ședinței au fost prezentate, analizate și aprobate Rapoartele de activitate științifică ale celor trei subdiviziuni ale institutului – Secția istoria medievală, Secția istoria modernă și Secția istoriei contemporane.
Rapoartele au fost prezentate de conf., univ. dr.hab. Igor Cereteu, șef Secție istorie medievală; dr. Eugen-Tudor Sclifos, șef Secție Istorie moernă; conf.univ. dr. Virgiliu Bîrlădeanu, șef Secție Istorie contemporană.
Totodată, a fost prezentat, examinat și aprobat Raportul general privind activitatea științifică în cadrul proiectului „Evoluția istorică a Moldovei din antichitate până în epoca modernă în contextul civilizațiie europene. Basarabia în cadrul Imperiului Rus. Sinteză academică, stdii, documente și materiale didactice. Partea I” (Program de Stat (2020-2023), pentru întreaga perioadă. Raportul a fost prezentat de conf.univ. dr.hab. Igor Cereteu, conducător de proiect.
Raportorii au menționat faptul că s-a muncit foarte mult în ultima etapă pentru realizarea proiectului, or, rezultatele finale pentru etapa 2023 și pentru cei patru ani de derulare a proiectului este de o importanță majoră – volumele de sinteză de Istoria Moldovei. Urmează o ultimă etapă de redactare, dat fiind că fiecare compartiment, fiecare paragraf pe tematică, a generat anumite subiecte care trebuiau extinse. Volumele urmează să apară în anul următor.
Secretarul știinințific al Institutului, dr. Silvia Corlăteanu-Granciuc a subliniat în context că, potrivit planului, au fost realizate câteva volume de documente, numite Crestomații utile publicului larg, specificând că, deși au fost cedate 0,25 unități, s-a reușit totuși menținerea acestei structuri într-o formă foarte complicată, colectivul dovedindu-se a fi foarte înțelegător. Echipa de contemporaniști a muncit aproape în același ritm ca și ceilalți, având temele sale de cercetare, administrația institutului reușind să mențină o integritate a cercetărilor istorice, și asta pentru că, susține cercetătoarea, istorie fără perioada contemporană nu poate exista ca știință fundamentală a istoriei.
A fost menționată, de asemenea, susținerea a două teze de doctor habilitat – Elena Negru și Alina Felea, precum și volumele de documente care continuă seria documente privind Istoria Moldovei pentru anul 1806-1812, în perioada războiului. Grație Academiei Române, Editurii Brăila și susținerii academicianului Victor Spinei, această colecție continuă să apară cu regularitate.
A fost apreciată activitatea familiei Eșanu (acad. Andrei Eșanu și dr. Valentina Eșanu), care a participat la 7 conferințe internaționale în afara Republicii Moldova, cu rapoarte în plen sau prelegeri, la invitația Academiei Române, în special, în contextul Anului Cantemir – 300 de ani de la moarte și 350 de la naștere, fiind apreciată și activitatea profesorului Gheorghe Bobână.
S-a făcut referință și la Revista de Istorie a Moldovei care, cu o finanțare destul de modestă, Institutul depune eforturi susținute pentru a o menține și asta pentru că e unica revistă științifică de acest nivel, chiar dacă sunt multe reviste de istorie. Este o revistă, în care sunt publicate și materiale ale colegilor de peste hotare, istorici cu renume. Revista include și pagina doctorandului, personalități, istoria locală și o diversitate de teme. Revista este indexată și oricine are acces la materialele publicate în ea.
Eterna problemă, de altfel ca și la alte institute de cercetare, este cea a promovării tinerilor. Institutul nu a avut posibilitate în toți acești 4 ani de proiect să angajeze pe nimeni, administrația exprimă însă speranța că va reuși , începând cu anul viitor, să poate încadra tineri. Se resimte îmbătrânirea colectivului, dar și o demoralizare a echipei, a spus, cu regret secretarul științific al institutului.
Institutul numără la moment 43 de cercetători pe 16 unități, foarte mulți cercetători fiind la 0,25 pe unitate. Administrația speră ca noua finanțare instituțională să încadreze pe toți cei până la vârsta de pensionare, pe o unitate întreagă și să fie posibilitatea de a angaja tineri, iar profesorii care sunt într-o vârstă activă, sunt exemple, să se reușească menținerea în formula existentă.
Membrii Consiliului științific al Institutului au aprobat în unanimitate rezultatele anuale și finale ale proiectelor din cadrul Programelor de Stat (2020-2023).
Eugenia Tofan, Șef Secție,
Departamentul Cercetare și Inovare, USM
