English
РусскийEvenimentul de premiere a avut loc la „Gala Premiilor Academiei Oamenilor de Știință din România (AOȘR) pentru anul 2021”, care s-a desfășurat la 19 mai 2023, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, când s-a desfășurat Adunarea Generală a Academiei Oamenilor de Știință din România. Gala de premiere a fost dedicată excelenței în cercetarea științifică și a cuprins domeniile din structura Academiei Oamenilor de Știință din România, inclusiv Secțiile: științe biologice, economice, medicale, chimice, tehnice, istorice și arheologice, filosofice etc.
Printre cele 20 de premii acordate pe diferite domenii, la Secțiunea științe istorice și arheologice Premiul „Dimitrie Cantemir” a fost conferit cercetătorului științific coordonator în cadrul Institutului de Istorie al USM, doctor în istorie, Vlad MISCHEVCA, pentru cartea „Între pace și război. Domnii fanarioți în contextul raporturilor internaționale (1774-1812), Autor: Vlad Mischevca, Editura Cartdidact, Număr de pagini 429. Anul apariției 2021.
Revenit de la București, proaspătul laureat, dr. Vlad Mischevca a declarat că este foarte onorat de decernarea Premiului „Dimitrie Cantemir”, acordat de Academia Oamenilor de Știință din România pentru cartea, „Între pace și război. Domnii fanarioți în contextul raporturilor internaționale (1774-1812)”. Cercetătorul a constatat cu bucurie că anul 2021 a fost unul rodnic pentru el. „În afară de acest prestigios premiu, în acel an, în plină pandemie, am fost decorat cu medalia „Centenarul Marii Uniri” și brevetul aferent, printr-un decret semnat de președintele României, Klaus Iohannis, pe 29 martie 2021 („în semn de apreciere pentru efortul depus în vederea păstrării identității naționale și a răspândirii valorilor culturale românești”), a specificat dr. Vlad Mischevca, iar faptul că a primit, în 2023, Premiul „Dimitrie Cantemir” al AOȘR – în Anul Cultural Dimitrie Cantemir şi Ciprian Porumbescu este și mai semnificativ, având în vedere valoarea operelor acestora. În context, premiantul a amintit și faptul că „La 12 mai 2021 – Ambasadorul Daniel Ioniță a declarat printre altele: „Multitudinea de lucrări științifice publicate, articolele și pozițiile civice exprimate, tăria de a confrunta, cu argumente științifice pertinente, grosolanele falsuri istorice care încă mai bântuie aceste meleaguri îi recomandă pe laureații noștri ca adevărați promotori ai adevărului istoric, piloni ai păstrării fibrei identitare comune– ai istoriei și limbii române, ai patrimoniului nostru cultural. Toate acestea vorbesc de la sine despre atașamentul lor față de valorile românești, deci față de valorile europene”.
Cu referire la lucrarea premiată, istoricul Vlad Mischevca a menționat că lumea civilizată de pe vechiul continent a pendulat mereu între Pace și Război, mulți considerând că pacea stabilită după cel de-al Doilea Război Mondial va fi una echitabilă și de lungă durată. „Din păcate, însă, asistăm în continuare la derularea în forță a expansionismului rusesc în estul Europei, când în Ucraina, în proxima vecinătate de lângă hotarele noastre are loc deja de mai mult de un an de zile un război sângeros, planurile atroce ale cărui au fost pregătite din timp – inclusiv prin metodele concepute și promovate de politologii și istoricii aserviți politicienilor”, a relevat cercetătorul, precizând că în recenta monografie s-a încercat o radiografie a locului și rostului neamului nostru în politica Marilor Puteri într-o perioadă extrem de turbulentă de acum două secole și ceva în urmă.
Totodată, premiantul a evidențiat faptul că prezenta lucrare este rodul trudei sale de decenii în domeniul cercetării istoriei relațiilor internaționale din a doua jumătate a secolului XVIII – începutul secolului XIX, o perioadă extrem de importantă, deoarece anume atunci s-au pus bazele unor probleme geopolitice, care dăinuie până astăzi. „Segmentul cronologic în lucrarea de față cuprinde anii 1774-1812 și reprezintă o perioadă hotărâtoare, extrem de bogată în evenimente internaționale, a istoriei politico-diplomatice a Principatelor Române implicate în Problema Orientală. Am încercat să pătrund în atmosfera unui veac – acel al domniilor fanariote, ce a durat cât o epocă și a unei perioade de cotitură, celei a războaielor ce au culminat cu Anul 1812, prea puțin încă abordate de istorici, pentru a înțelege că lumea din secolele XVIII-XIX nu diferă mult, păstrându-și metehnele sale și în prezent”, a punctat Vlad Mischevca.
În același context, cercetătorul a notat și faptul că „în spațiul public se sugerează că – trebuie să învățăm lecția Ucrainei, la fel cum ar fi trebuit demult să învățăm și lecția Finlandei și, desigur, cea a Basarabiei… Doar că, din păcate, constatăm că nu învățăm mai nimic din lecțiile trecutului. Istoria ne arată, a câta oară, că suntem corigenții lecțiilor istoriei, la capitole vitale ale evenimentelor politico-militare, care se rostogolesc peste noi precum valurile mării în timpul afluxului și refluxului”.
Cartea „Între pace și război: Domnii fanarioți în contextul raporturilor internaționale (1774-1812”), elaborată în cadrul Institutului de Istorie a fost susținută financiar în urma concursului de către Ministerul Culturii (editată în tiraj de 400 de exemplare la Editura Cartdidact). Monografia a fost înalt apreciată deja în mediul academic, fiind recenzată la Chișinău, București, Huși, Craiova, Kiev.
Eugenia TOFAN,
Șef Secție,
Departamentul Cercetare și Inovare, USM
