A consemnat:Eugenia TOFAN, Șef Secție promovare și protecția rezultatelor științifice, Departamentul Cercetare și Inovare, USMLa 11 februarie, în întreaga lume, este marcată Ziua internaţională a fetelor şi femeilor cu activităţi în domeniul ştiinţei. Rezoluţia privind stabilirea unei zile internaţionale, dedicată recunoaşterii rolului important al fetelor şi femeilor în domeniile ştiinţei şi tehnologie a fost adoptată de Adunarea Generală a ONU la 22 decembrie 2015.

Suntem deja la a VIII-a ediție a marcării acestei zile și cu această ocazie specială, am inițiat un proiect, în cadrul căruia ne-am propus să discutăm la acest subiect cu doamnele directori ai institutelor de cercetare din cadrul Universității de Stat a Moldovei, dar și cu „protectoarea” lor, cum ar veni, prorectorul USM pentru activitate științifică și relații internaționale, doctor habilitat în filologie, conferențiar universitar Aurelia Hanganu.

Ne-am propus să discutăm, bineînțeles, despre succesele, inițiativele, stereotipurile, șansele femeilor în cercetare, dar și cum s-au schimbat, comparativ cu secolele trecute, lucrurile pentru femeile care își doresc să urmeze o carieră în cercetare, dar și să se afirme într-un domeniu al științei.

Cel puțin, măcar la nivel declarativ, cel puțin măcar o dată în an, în această zi, în mediul științific, dar și în media se remarcă activitatea și importanța femeilor în știință

Vom încerca să aflăm nu doar succesele, dar și problemele femeilor noastre din știință, dacă este o realitate că femeile se confruntă cu diferite provocări și bariere semnificative în cercetare, dacă simt o lipsă a promovării sau sunt discriminate la locul de muncă. Și pentru că o carieră de succes în cercetare implică nu doar curiozitate, nu doar o dorință profundă de cunoaștere, dar și capacitatea de a gândi inductiv, deductiv, implică rigoare și multă răbdare, ne dorim să aflăm dacă există și anumite programe, emisiuni, reviste, cluburi care ar încuraja prezența femeilor în știință, care ar încearcă să îmbunătățească situația și dacă există inechități, să le îndrepte. Vrem să aflăm și cât de complicată sau nu poate fi relația unei femei cu o carieră științifică, aflându-se și în rol de mamă, soție…

O curiozitate sau realitate. În timp ce unele sondaje sugerează că discriminarea și lipsa de promovare a femeilor rămâne la ordinea zilei, la noi, după cum am reușit să observăm, ultimele alegeri din 2019, au demonstrat tocmai inversul, în funcția de director de institut fiind alese cinci femei, și se pare că doamnele directori se bucură deopotrivă de succes și respect.  

Vorbim, așadar, despre parcursul profesional și poveștile de viață ale femeilor în cercetare — prorectorului USM pentru cercetare și ale celor cinci directori femei ai institutelor de cercetare a USM:

doctor habilitat în filologie, conf. univ. Aurelia Hanganu,

dr.hab. conf. univ. Aculina Arîcu, al Institutului de Chimie,

dr.hab., prof. Laurenția Ungureanu, director al Institutului de Zoologie,

dr.hab., conf.univ. Nina Corcinschi, director al Institutului de Filologie Română „B.P.-Hasdeu”,

dr.hab. prof. Larisa Andronic, director al Institutului de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor,

Dr., conf.univ. Inga Țițchiev, director al Institutului de Matematică și Informatică „Vladimir Andrunachievici”.   

Cu această ocazie specială, adresăm și noi felicitări femeilor cu activități în domeniul ştiinţei. Le urăm succese în domeniile de cercetare care le-au consacrat și le mulțumim pentru că au ales să-și dedice viața și timpul lor științei și cercetării. Și cine știe, poate palmaresul Laureaților Premiului Nobel, după Marie Sklodowska Curie, prima femeie care a primit Premiul Nobel și singurul savant care a primit două premii Nobel în două domenii științifice diferite (fizică și chimie), dar și Maria Goeppert Mayer se îmbogățește și cu vreun nume al femeilor noastre din cercetare, dacă tot a fost instituită această zi internațională, dacă tot vrem să subliniem rolul femeii în cercetare, dacă tot ne dorim să avem cât mai multe femei în știință și, finalmente, dacă tot știm că știința nu are hotare.

Aurelia HANGANU, doctor habilitat în filologie, conf. univ., Prorector pentru activitate științifică și relații internaționale, USM Mă bucur că există o zi dedicată în mod special acestei categorii de membre ale comunității științifice, or, pe lângă felicitările meritate pe deplin, acesta este și un bun prilej când femeile din cercetare să-si etaleze, o data în plus, reușitele, dar și problemele, cărora ele, cu delicatețea ce le definește le vor spune „provocări”.

 Întâi de toate, îmi exprim toata recunoștința și admirația pentru doamnele și domnișoarele care au ales să fie parte dintr-un sistem complex, provocator, solicitant și interesant deopotrivă, așa cum este cel al cercetării. Felicitări aparte tuturor doamnelor si domnișoarelor care fac cercetare sau sunt în sprijinul cercetărilor realizate în întreaga comunitate academica a USM.

Mă bucur că există o zi dedicată în mod special acestei categorii de membre ale comunității științifice, or, pe lângă felicitările meritate pe deplin, acesta este și un bun prilej când femeile din cercetare să-si etaleze, o data în plus, reușitele, dar și problemele, cărora ele, cu delicatețea ce le definește le vor spune „provocări”.

Și poate au dreptate. Or, provocările constituie elemente ale existentei care ne pun mintea la încercare în a găsi soluții prin care sa le depășim sau să identificăm o alta… provocare.

Femeile și fetele din domeniul științei sunt absolut egale în capacitățile și abilitățile lor cu semenii și colegii bărbați. Sau poate chiar mai mult. Urmărim în comportamentul feminin atenția pentru detaliu alături de vizualizarea de ansamblu, acuratețe în experimente alături de dârzenie în luarea deciziilor, o perspectivă umanista chiar si pentru domeniile științelor naturii și exacte și invers — gândire calculată aplicată în științele socio-umane.

Putem vorbi despre o simbioza a esențelor și calităților feminine — maternitate, cheia vetrei de familie, gingășie și robustețe, axa în jurul căruia se rotește un întreg univers — care se împletesc în definirea și devenirea femeii cercetător. Evident că prin aceasta ele sunt în avantaj.

Și totuși, doamnele si domnișoarele noastre sunt în situația să-si demonstreze puterile zi de zi într-o concurența cu bărbații și în societăți care mai păstrează, regretabil, elemente de misoginism.

Astăzi le dorim izbânda în lupta lor de depășire a „provocărilor” și succese în ce-si propun să facă.

Aculina ARÎCU, doctor habilitat în chimie, conf. cerc., Director al Institutului de Chimie al USM „Am ales și am îmbrățișat cu responsabilitate cercetarea în domeniul chimiei compuşilor naturali, un domeniu extrem de dificil, căruia i-am rămas fidelă toţi cei 44 de ani și toți în cadrul Institutului de Chimie. Şi nu regret”

Cineva spunea că este greu să fii femeie, dar e și mai greu să fii femeie-cercetător.

Lucrul cel mai dificil în creaţia ştiinţifică este căutarea şi găsirea unei şanse.

A găsi şansa însemnă pentru mine, a găsi  o tematică  ştiinţifică originală şi interesantă, de valoare nu doar teoretică, dar şi practică, fiindcă, doar transpunând ideea ştiinţifică în realitate materială îţi poţi atinge scopul propus.

Fără această transpunere materială, ideea ştiinţifică (fireşte, cu excepţia celor de ordin pur teoretic) este urmărită de pericolul de a rămâne un simplu joc al minţii. Cu atât mai mult, în  domeniul chimiei organice, unde, plecând de la ideea teoretică, cercetătorul are misiunea unui adevărat magician: să producă nişte realităţi materiale pe care natura nu le produce de la sine…  Însă o şansă se găseşte cu mult zbucium şi greu.

Eu am ales și am îmbrățișat cu responsabilitate cercetarea în domeniul chimiei compuşilor naturali, un domeniu extrem de dificil, căruia i-am rămas fidelă toţi cei 44 de ani, și toți în cadrul Institutului de Chimie. Şi nu regret. Această alegere mi-a provocat nenumărate nopţi nedormite, mi-a pus în faţă zeci şi zeci de probleme, frământări, căutări, greutăţi, dar totodată, şi cele mai mari bucurii. Căci, orice drum în ştiinţă este aidoma unui drum din întuneric, din obscur spre lumină.

Mă simt extraordinar de norocoasă, pentru ca am avut mentori care mi-au arătat drumul potrivit și mi-au oferit o enormă încredere în momentele-cheie ale carierei mele.

Dar dacă să vorbim despre femeia-cercetător, povara este dublă. Și asta pentru că și familia solicită multă atenţie, trebuie să găseşti un compromis între cercetare şi familie. Majoritatea covârşitoare a timpului o ocupă serviciul-cercetarea, în acest caz fiind necesară înţelegerea şi sprijinul familiei. În cazul meu, reușita pe plan profesional se datorează familiei, care m-a susţinut necondiționat, cei dragi au fost înţelegători cu mine şi mi-au fost întotdeauna alături.

De-a lungul istoriei, cercetările științifice au fost realizate predominant de către bărbați, femeile fiind foarte puțin acceptate. Totuşi, nu putem nega rolul femeilor în dezvoltarea ştiinţei. Aici, ţin să menţionez aportul Mariei Sklodowska Curie prima femeie care a primit Premiul Nobel și singurul savant care a primit două premii Nobel în două domenii științifice diferite (fizică și chimie). Ea este renumită pentru cercetările sale în domeniul elementelor radioactive, radioactivității naturale și aplicațiilor acestora în medicină, consider a fi drept cea mai mare descoperire realizată de o femeie.

Drepturile femeii au fost şi rămân o problemă actuală în materia complexă a drepturilor omului. Situaţia femeii în societatea noastră este încă destul de dificilă. Femeia  este afectată de consecinţele crizei economice, în grija sa având familia, educaţia copiilor, deseori fiind şi întreţinătorul familiei, ca să nu mai vorbim de problemele profesionale şi angajarea în câmpul muncii. Participarea femeilor în activităţile publice, în organele de decizie este slab afirmată.

Un indice important al nivelului de dezvoltare a societăţii contemporane este statutul femeii, rolul pe care îl ocupă ea în viaţa comunităţii.

În Republica Moldova femeile constituie 53% din populaţie. Împreună cu bărbaţii ele participă în toate domeniile societăţii, manifestându-şi capacităţile intelectuale, înaltul profesionalism şi asigurând circa 50% din produsul intern brut.

În Republica Moldova, în ciuda unei culturi tradiționaliste care încă se opune modernizării, cercetarea este un domeniu în care femeile au reușit să se impună. De exemplu, a crescut numărul femeilor care lucrează în domeniul științei. Daca în anul 2019, la 100 de bărbați cercetători din activitatea de cercetare-dezvoltare reveneau 91 de femei, în 2020 acest număr a crescut până la 97 de femei cercetătoare. Totodată, comparativ cu anul 2019, se atestă creșterea numărului de femei cercetătoare cu titlul științific de doctor (cu 12,4%), precum și al celor care dețin titlul de doctor habilitat (cu 5,2 %).

Mai mult ca atât, din 18 conducători ai instituțiilor publice din domeniile cercetării și inovării, actualmente, 8 sunt femei.

La Institutul de Chimie femeile constituie 58% din numărul total al angajaţilor. În acelaşi timp, ele alcătuiesc 51% printre persoanele care au titlu de doctor în ştiinţă. Cu regret, la capitolul doctori habilitaţi avem mari restanţe, la institut activează doar două femei cu titlul de  doctor habilitat. De menționat, de asemenea, faptul că și toate posturile de conducere în Institut sunt ocupate de doar trei femei.

După cum am menționat anterior, e destul de dificil să  îmbini cu succes activitatea de cercetare cu familia, cu atât mai mult, că deţin în Institut şi postul de director, care necesită foarte mult timp și energie. Activitatea managerială presupune multă dedicație, profesionalism, creativitate, sârguinţă şi inteligenţă. În calitatea mea de director, consider, că rolul conducerii într-o instituţie publică constă în administrarea eficientă a Institutului, încercând, prin exemplul propriu, să duc colectivul înainte, spre realizări performante, spre un viitor european. Este și o imensă responsabilitate, pe care o simt pe umerii mei în fiecare zi, dar și o motivație în plus să mă dedic colegiilor mei.

Cu referire la viitorul cercetării, aș menționa, în primul rând, colaborarea ştiinţifică internaţională. În activitatea de cercetare-inovare, Institutul de Chimie acordă o atenție deosebită colaborării atât la nivel național, cât și internațional. Institutul de Chimie colaborează prodigios cu colegii de la institute de cercetare și universități din întreaga lume (Anglia, Austria, Belgia, Belarus, Franţa, Germania, Grecia, Olanda, Polonia, România, Rusia, SUA, Spania ș.a.), în realizarea proiectelor și acordurilor de cercetare bilaterale și multilaterale, publicarea rezultatelor științifice comune, brevetarea invențiilor, transfer tehnologic, organizarea și participarea la conferințe și seminare științifice, delegații și stagii la diferite centre științifice consacrate. De remarcat că această colaborare poate aduce beneficii atât intereselor cercetătorilor, cât și economiei naționale. Cercetătorii noştri au posibilitatea  de a-şi dezvolta cariera, activând în diverse centre ştiinţifice de peste hotare, în poziţia de post-doctorat, pentru stagii şi cercetări în cadrul contractelor de muncă.

Actualmente, cea mai mare sarcină a noastră este crearea condițiilor pentru reîntoarcerea cercetătorilor acasă, iar acest lucru ar deveni posibil prin finanțarea decentă a cercetării. Ne dorim  mai multe oportunități de finanțare suplimentară, un acces facil la informații privind finanțarea cercetării, care cuprinde diferite tipuri de programe: naționale, programe de finanțare ale Comunității Europene, stagii de practică în instituții europene și internaționale, burse si diferite competiții/granturi. Investițiile în cercetare și inovare înseamnă investiții în viitorul țării. Aceste investiții ne vor ajuta să fim competitivi la nivel internațional și să menținem, totodată, modelul nostru social unic.

Cu prilejul Zilei internaționale a fetelor și a femeilor cu activități în domeniul cercetării, transmit sincere felicitări tuturor celor pasionate de cunoaștere. Vă doresc sănătate, perseverență, energie, noi forțe creatoare și cât mai multe performanțe în domeniul cercetării și inovării.

Laurenția UNGUREANU, doctor habilitat în științe biologice, profesor, Director al Institutului de Zoologie al USM, cercetător științific principal în Laboratorul de Hidrobiologie și Ecotoxicologie al Centrului de Cercetare a Hidrobiocenozelor și Ecotoxicologiei „În ultimii ani, tot mai multe femei ocupă funcții de conducere în instituțiile de cercetare, probabil, salariile nu prea mari nu sunt atractive pentru bărbați”

Am venit la Institutul de Zoologie în anul 1989, după absolvirea Universității de Stat din Moldova.

Am avut un mare noroc să fiu angajată în unul din cele mai performante laboratoare ale Institutului de Zoologie, în care m-am format ca cercetător științific, urcând pas cu pas treptele carierei științifice prin muncă asiduă, cu perseverență și multă dăruire de sine, fiind ghidată de personalități notorii, precum academicianul Ion Toderaș, membrul corespondent al AȘM Vasile Șalaru, membrul corespondent al AȘM Elena Zubcov, care mi-au arătat drumul potrivit pentru mine și m-au susținut cu enormă încredere în momente-cheie ale activității mele.

Am publicat peste 200 lucrări științifice, inclusiv monografii, capitole în monografii internaționale, ghiduri metodologice, articole de sinteză și 11 brevete de invenții, care au fost implementate în acvacultură și apicultură. Îmi place foarte mult să particip la expedițiile în teren și lucrările de laborator și să-mi satisfac curiozitățile științifice alături de colegi. În laborator majoritatea cercetătorilor științifici sunt femei. În pofida grijilor cotidiene, pe care le avem pentru a acorda familiilor noastre susținerea necesară, noi, femeile, tindem spre excelență în cercetare și obținem rezultate științifice de valoare. Activitatea în domeniul cercetării și inovării adesea presupune sacrificii, însă poate aduce și multe satisfacții.

Activitățile noastre științifice sunt orientate spre determinarea diversității, funcționării comunităților de hidrobionţi, relevarea interrelaţiilor organismelor animale şi vegetale cu componența mediului acvatic, evaluarea succesiunilor sezoniere și multianuale ale statutului trofic și calității apei fluviului Nistru, sectorului inferior al fluviului Dunărea, râului Prut, râurile mici afluenți ai acestora,  lacurile de acumulare Dubăsari, Costești-Stânca, Cuciurgan, Beleu, Manta ș.a. ecosisteme acvatice. O atenție deosebită a fost acordată elaborării recomandărilor privind remedierea ecosistemelor acvatice, valorificarea sustenabilă a resurselor naturale și protecția biodiversității în condițiile impactului antropic și schimbărilor climatice. Problemele cu care se confruntă ecosistemele acvatice, inclusiv organismele care le populează sunt multiple și foarte diverse după intensitate și impact, de aceea, investigațiile științifice sunt efectuate cu eforturi susținute.

Cu o satisfacție deosebită realizăm proiecte internaționale, care oferă posibilitatea de a efectua investigații științifice alături de cercetătorii din instituții de profil și centre de excelență de peste hotare, în vederea soluționării problemelor de mediu locale și regionale. În ultimii ani am activat în cadrul a cinci proiecte internaționale, ceea ce a fost foarte solicitant, însă, echipamentele performante procurate și rezultatele obținute ne-au bucurat, ne-au făcut mai vizibili, au generat noi idei de proiecte, au fost stabilite parteneriate, care sperăm să le menținem peste ani în cadrul altor proiecte interesante.

Îmi place mult să lucrez cu tinerii cercetători care sunt dornici să se implice în activitățile de cercetare, să obțină rezultate și să susțină în termen tezele de doctorat. Am consultat până în prezent șase doctoranzi și un doctor habilitat în științe biologice, care au susținut cu brio tezele, încă trei tineri sunt în curs de elaborare a tezelor de doctorat.

În ultimii ani, tot mai multe femei ocupă funcții de conducere în instituțiile de cercetare, probabil, salariile nu prea mari nu sunt atractive pentru bărbați. În Institutul de Zoologie majoritatea șefilor de subdiviziuni sun femei (7 din 9). Colectivul Institutului de Zoologie este, de asemenea, constituit preponderent din fete și femei, care sunt deștepte, muncitoare, intuitive, creative, posedă abilități de comunicare și lucru în echipă și, nu în ultimul rând, pasionate și tenace. Sunt recunoscătoare colegilor, alături de care lucrez pentru susținere, înțelegere și atitudine.

În anul 2006 am fost aleasă în funcția de director-adjunct pentru activitate științifică al Institutului de Zoologie, iar în 2019 — în funcția de director, devenind prima femeie director a Institutului de Zoologie de la fondare (1961) până în prezent. Activitatea managerială în instituțiile de cercetare în țara noastră este destul de complicată. Concursurile acerbe de proiecte pentru obținerea finanțării, incertitudinea care ne-a însoțit în ultimii ani, reforma care este în derulare, pandemia și războiul din Ucraina ne-au pus la grele încercări. Cu toate acestea, ne străduim să facem față tuturor provocărilor timpurilor, să promovăm excelența în cercetare, să devenim mai competitivi, să demonstrăm că suntem necesari și merităm pe deplin finanțare.

Cu ocazia zilei de 11 februarie, Ziua internațională a fetelor și a femeilor în știință, îndemn tinerele interesate de domeniul științific să-și urmeze chemarea sufletului, să aibă curaj și încredere și să activeze cu pasiune și perseverență. Doar așa vor reuși. 

Larisa ANDRONIC, doctor habilitat în biologie, conf. cerc.,Director al Institutului de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor al USM  „Din experiența personală constat, că femeile învață mai ușor din eșecuri și insuccese și pe această cale își fundamentează platformele de promovare”

Decalajul de gen și stereotipurile au afectat mult timp implicarea femeilor în știință. Chiar daca țările dezvoltate promovează egalitatea de gen, decalajul rămâne persistent, mai puțin de 30% dintre cercetătorii din întreaga lume fiind femei.

Pentru promovarea rolului pe care îl joacă femeile și fetele în știință, Adunarea Generală a ONU a declarat 11 februarie Ziua internaţională a fetelor şi femeilor cu activităţi în domeniul ştiinţei, având ca scop evidențierea realizărilor științifice și provocările cercetătorilor și oamenilor de știință din întreaga lume, subliniind rolul, viziunile și aspirațiile fetelor și femeilor, indiferent de vârstă.

În temeiul unor particularități ale sistemului de cercetare din Republica Moldova, stabilite în timp, conștientizarea noțiunii de gen a personalului din cercetare este simplificată și adusă, practic, la egalitate. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, la finelel anului 2021 ponderea femeilor în cercetare era de 51,7%, în creștere cu 0,8 p.p. față de anul 2020, cu unele diferențe între diferite domenii științifice.

Implicarea și contribuția femeilor în activitatea de cercetare în cadrul Institutului de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor este semnificativă și cu impact. În institut activează 143 cercetători, din care 97 sunt femei, inclusiv 4 doctori habilitați și 41 doctori în știință. De asemenea, din 14 șefi de laborator, 7 sunt femei, care au reușit să îmbine cu succes activitățile de cercetare cu cele manageriale, dar și de soții, mame.

Domeniul științelor biologice în care îmi desfășor și eu activitatea este unul complex, ce necesită multă muncă, abilități practice, dar și multă dăruire. Știința este o profesie creativă și pentru a face ca ea să devină destin este necesară implicarea plenară, efort consistent, transformat într-un proces permanent.

Ca om de știință nu m-am confruntat cu dezaprobări sau critici legate de gen, chiar dacă domeniul profesat, în special cel al științelor agricole, vine cu multiple solicitări profesionale considerate mult timp specifice profesiilor pentru bărbați. Activând peste 35 ani în cercetare, pot să spune cu fermitate, că femeile în știință sunt cel mai bun model didactic, sursă de inspirație, responsabilitate și tenacitate. Din experiența personală constat, că femeile învață mai ușor din eșecuri și insuccese și pe această cale își fundamentează platformele de promovare.

Subreprezentarea femeii, la categoriilor specialiștilor cu titluri științifice de doctor habilitat, dar și a celor academice, reflectă calea anevoioasă a labirintului cercetării științifice, tehnologice și inovaționale cu multiple riscuri a continuității ascensiunii. În acest sens este necesară schimbarea care trebuie să vină din interiorul sistemului prin promovarea calității și susținerea performanței academice la toate nivelurile de activitate științifică, adoptând în același timp practici care abordează eliminarea inegalității normelor de gen.

Cu ocazia Zilei internaționale a femeilor și fetelor în știință exprim sincere felicitări tuturor doamnelor și domnișoarelor, dorindu-le identificare profesională în activitatea de cercetare, care să le devină destin împlinit, perseverență, creativitate în atingerea scopurilor trasate.

	Nina CORCINSCHI, doctor habilitat în filologie, conferențiar universitar, Director al Institutului de Filologie Română „B.P.-Hasdeu” al USM „Problemele femeii în știință nu țin de inconveniențe de gen (eu nu le-am simțit în cazul meu), ci de impedimente financiare și de insecuritatea domeniului cercetării în spațiul basarabean”

Condiția femeii în spațiul științific din Republica Moldova are un specific legat de contextul social-politic, dar mai întâi de toate – de cel economic. Știința, în general, și știința filologică, în particular, nu e ofertantă din punct de vedere financiar.

Salariile cercetătorilor sunt modeste, dar munca lor e cronofagă, acaparatoare, cu rezultate îndelung muncite și așteptate. Un om de știință are nevoie de popasuri lungi în bibliotecă și de enorme investiții de timp și energie pentru a însuși un instrumentar eficient și a produce ceva nou și valoros. O femeie e pusă în situația de-ași administra timpul și rezervele de energie între cercetare și obligațiunile de mamă și soție. Dezacordurile de aici provin, din dificultatea de-a se dărui fără rezerve cercetării, în detrimentul celorlalte preocupări, prioritare și acestea.

În lipsa resurselor financiare decente, femeia este nevoită să abandoneze o carieră de cercetare sau să-și onoreze proiectele de cercetare cu mari sacrificii personale.

După mine, problemele femeii în știință nu țin de inconveniențe de gen (eu nu le-am simțit în cazul meu), ci de impedimente financiare și de insecuritatea domeniului cercetării în spațiul basarabean.

Inga Țițchiev, doctor, conf.univ.,Director al Institutului de Matematică și Informatică „Vladimir Andrunachievici” al USM „Unul din obstacolele pentru femeile din știință este dificultatea de a combina cariera științifică cu familia din cauza insuficienței suportului în îngrijirea copiilor și a problemelor ce survin la mamele care lucrează”

Atragerea fetelor/femeilor în diferite domenii ale științei, nu poate fi realizată fără creșterea numărului de fete care absolvesc universitatea. De asemenea, creșterea numărului de fete la universitate, nu poate fi atins fără a se asigura că fetele din școala primară/gimnazială/liceală au posibilitatea de a urma o universitate. Familiile și profesorii/educatorii joacă un rol semnificativ în calitate de facilitatori, susținători și promotori ai valorilor, prin care să atragă fetele către știință și să le mențină implicate și active, până la momentul când ele deja, în mod independent, pot decide și se conving de importanța științei și contribuția care o pot avea în dezvoltarea unui domeniu. Consider această problemă una care trebuie soluționată la nivel de stat, prin elaborarea unei strategii care va contribui la sporirea interesului față de știință pentru fete. Le va stârni curiozitatea prin planificare timpurie a activităților destinate copiilor, în special, fetelor care se află încă la etapele inițiale ale formării sale.

Unul din obstacolele pentru femeile din știință este dificultatea de a combina cariera științifică cu familia din cauza insuficienței suportului în îngrijirea copiilor și a problemelor ce survin la mamele care lucrează.

Dacă e să vorbim despre parcursul meu profesional și cum am ajuns în cercetare, cred că vine din școala primară, atunci când eram încurajată, la matematică, de către un profesor bărbat. Ulterior, la facultate, am fost susținută și sfătuită să depun la studii de doctorat, de altfel tot de către un profesor bărbat.

Adevărata activitate de cercetară a început nemijlocit la Institutul de Matematică și Informatică „Vladimir Andrunachievici”, atunci când mi s-a acordat încrederea de a fi inclusă în executarea proiectelor. Când vezi că ceea cu ce te ocupi este un domeniu solicitant, interesant, captivant și aduce folos societății, prinzi la puteri, capeți încredere, îți cresc aripi și începi să zbori.

Actualmente sunt implicată într-o acțiune COST ACTION CA19122, European Network For Gender Balance in Informatics (Rețea Europeană pentru echilibrul de gen în informatică), o acțiune care are drept scop promovarea fetelor și femeilor în informatică, prin crearea acestei rețele cu fete și femei din 37 de țări.

Funcția de director nu a fost una râvnită de mine. A fost mai mult o încercare de a demonstra, inclusiv mie, că mă pot descurca, că pot face față și voi reuși să îmbin cariera și familia. Nu este ușor, dar se poate, cu multă răbdare, dragoste, dăruire, speranță, muncă, abnegație și susținere din partea familiei și a colegilor.